 Dezvelirea statuii lui Mihai Eminescu a avut loc la 16 octombrie 1911, în Parcul Municipal, care astăzi îi poartă numele. Ea a constituit o sărbătoare intelectuală rar întâlnită, adunând în jurul său reprezentanţi din toate colţurile ţării, prilejuind manifestări omagiale de amploare naţională.
Actul comemorativ al dezvelirii monumentului atestă prezenţa scriitorilor Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Alexandru Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, I. A. Bassarabescu, Al. Stamatiad, Natalia Negru, a actriţei Maria Filotti. Academia Română a fost reprezentată de Duiliu Zamfirescu, iar manifestările au fost prezidate de C. C. Arion, ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice. Din Bucovina a participat Aurel Ştefanelli, reprezentantul Junimii din Cernăuţi, iar teatrele din Bucureşti, Iaşi şi Craiova au fost reprezentate prin chiar directorii lor. Slujba religioasă şi sfinţirea statuii au fost oficiate de P.S. Nifon Niculescu, episcopul Dunării de Jos.
Referindu-se la statuia lui Eminescu, realizată de sculptorul Frederic Storck după fotografia poetului din 1885, reprodusă excelent în fruntea albumului scos de gălăţeni în 1909 „Omagiu lui Eminescu”, marele cărturar Nicolae Iorga scria în „Neamul românesc literar” din 23 octombrie 1911: „ În loc de a da pe un domn cu jachetă sau chiar redingotă, având o figură asemănătoare vădit cu fotografia lui Eminescu, sculptorul a făcut să răsară dintr-o largă stâncă de marmură, însemnată de loviturile ciocănului, figura senină, blândă - nu visătoare, ci măreţ dominatoare a poetului în plină maturitate, în stăpânirea întreagă a geniului său. Un trup sprinten de femeie se desface din piatră făcând să fâlfâie flacăra unei torţe - semn desigur al poeziei vioaie ce se smulge pentru dânsul din asprimea vieţii înconjurătoare”.
Monument de artă îndrăgit de gălăţeni, care de-a lungul anilor a fost mutat în mai multe locuri, după toanele autorităţilor (în părculeţul aflat cândva pe locul unde se află astăzi magazinul „Modern”, în faţa Teatrului Dramatic, în Grădina Publică şi înapoi), mutilat de unii răufăcători şi restaurat în mai multe rânduri de artiştii plastici Gheorghe Terescenco, Alexandru Pamfil şi Gheorghe Andreescu, statuia lui Eminescu iradiază din albul marmurei poezia cu cadenţe celeste a Luceafărului. Sursa: Corneliu Stoica (preluat de pe site-ul: www.artevizuale.ro)
Vizualizare hartă mărită
|
